FLOAREA GENEROZITĂŢII
Generozitatea este sora geamănă a dăruirii altruiste şi denotă nobleţea sufletească, mărinimia şi bunătatea. Diferenţa între cele două surori este aproape insesizabilă, însă la o observare mai atentă, vom vedea că generozitatea poartă cu ea o uşurinţă, un sentiment plăcut de joacă, de veselie, de inocenţă.
Atunci când un copilaş dăruieşte din bomboanele sale cu sclipire şi iubire în ochi, putem vedea cel mai bine generozitatea. Pe parcursul vieţii, însă această floare se ofileşte încet încet ca urmare a expunerii la mediul toxic exterior care ne programează şi ne cultvă egoul, individualitatea, egoismul, frica de a pierde ceva sau pe cineva. Evident, cutia asta în care suntem cu toţii înghesuiţi pentru a mai bifa un număr în lumea consumeristă are pereţii invizibili şi puternici. Aceşti pereţi pot fi însă distruşi, putem ieşi din cutie atunci când ne trezim. Cum ne trezim? E o întrebare foarte puternică. Dar asta altă dată. Acum vorbim despre generozitate. Parfumul puternic şi frumos al generozităţii penetrează pereţii cutiei şi ne cheamă. El ne ajută să descoperim programele ascunse şi disfuncţionale ce ne-au fost instalate de familie, societate atunci când a început intoxicarea noastră. Antidotul acestor otrăvuri este tot generozitatea. Perseverenţa în cultivarea şi în îngrijirea ei face scut şi vindecă acolo unde am fost contaminaţi cu otrava programelor. 
Vă voi spune o poveste: “A fost o dată ca niciodată o doamnă pe nume Maria care stătea într-o zi într-o sală de aşteptare la o instituţie ce avea ca obiect soluţionarea cazurilor sociale şi aştepta o audienţă la unul dintre şefii de acolo. Pe un scaun alăturat stăteau o mămică şi fetiţa ei în vârstă de 8 ani. Tocmai primiseră o subvenţie pentru a-şi putea achita facturile la energia electrică. Fetiţa, văzând-o pe mama ei cu banii în mână a întrebat-o dacă îi ajung banii să îi cumpere o păpuşă. Mama, cu ochii plini de lacrimi şi durere a dat din cap că nu. Fetiţa a spus: “Bine, Mami!”. Doamna ce aştepta pe scaun a fost extrem de impresionată şi uluită totodată de candoarea şi înţelegerea fetiţei. După întâlnirea programată, a făcut rost de datele de contact ale femeii, a fost la un magazin şi a cumpărat o păpuşă, iar apoi a mers la locuinţele sociale, le-a căutat pe cele două şi i-a dăruit fetiţei păpuşa. Bucuria din ochii celor două nu poate fi descrisă în cuvinte. Mama fetiţei a invitat-o în casă şi i-a oferit doamnei un pahar cu apă. În timp ce cele două femei au schimbat câteva cuvinte, fetiţa a desenat ceva. La plecare, i-a dăruit doamnei, o pagină dintr-un caiet dictando pe care era desenat un înger femeie ce avea o floare în mână, iar mai jos o semnătură cu scris de copil: Alexandra. Cu zâmbetul larg şi cu o lucire inocentă în ochi şi-a luat păpuşa şi a ieşit afară la joacă. Mama fetiţei avea o privire senină şi plină de recunoştiţă, iar Maria a plecat de acolo cu Floarea generozităţii şi cu inima uşoară , plină de împlinire. Şi au trăit cu toţii o stare de împlinire şi fericire ”.
Darurile oferite cu generozitate sunt cele mai preţioase şi neaşteptate comori, indiferent de mărimea lor, de forma materială sau imaterială, dar care sunt dăruite din Grădina din piept, din inimă, aducând bucurie pentru toate persoanele implicate. Bucuria primirii unui dar oferă la schimb bucuria dăruirii. E cu dublu sens.
E important să dăruim şi e la fel de important să ştim şi să primim. Dacă ne uităm adânc în adâncul propriei fiinţe, vom descoperi că ne este mult mai simplu să dăruim decât să primim. Pentru a fi în totalitate generoşi este extrem de important să învăţăm să oferim şi să primim în acelaşi timp. A oferi şi a primi formează un tot, iar dacă sunt despărţite vor aduce sentimentul dureros că lipseşte ceva.
De asemenea, noi nu ne dăm seama că de multe ori avem reţineri în a oferi, iar asta ne face mai puţin generoşi. Floarea generozităţii născută în inimă ne face să oferim tot, fără reţineri sau frici sau îndoieli. Incapabilitatea de a ne dărui cu totul aduce o falsă convingere despre generozitate. Semnificaţia integrală a generozităţii nu se poate regăsi doar în gestul de a dărui lucruri, ci în acela de a ne dărui fără rezerve pe noi înşine, tuturor celor care ne-au ales sau pe care i-am ales să împărţim această existenţă.
Exerciţiu pentru a creşte floarea generozităţii:
- Adresează-ţi următoarele întrebări şi apoi, în scris, răspunde la acestea:” În care segment din viaţa ta ai putea dărui cu mai multă generozitate,pentru a umple o parte din propria fiinţă care pare goală şi suferind de lipsuri? Ce ai tu nevoie cu adevărat să primeşti? Iubire? Bucurie? Timp? Răbdare? Resurse financiare? Prietenie ? Apartenenţă?” orice simţi că îţi trebuie este exact acel lucru pe care trebuie să îl oferi cu cea mai mare dărnicie, din inimă. Dacă simţi teamă să dăruieşti, adu-ţi aminte că teama sau frica sunt otrăvurile care te sabotează şi că e util să le dizolvi. Dacă frica rămâne stăpână, golul nu se va umple niciodată.
- Dăruieşte ceva spontan de cinci ori în cursul săpămânii ce urmează cuiva care nu se aşteaptă la aşa ceva. Poate fi un zâmbet larg, o îmbrăţişare,o donaţie, orice crezi că ar bucura. Cultivând generozitatea din inimă, vei constata că aceasta se întoarce la tine, mai multă, mai intensă
Va urma…Floarea bucuriei
de Anca Sofian,
Consilier de dezvoltare personală, Numerolog, Artist plastic
