Purtatoare de mister,acaparatoare de vibratii,desavarsita in maretie,profunda in trairi,incandescenta si infinit de cuprinzatoare, iubirea mi-a atins din nou sufletul.Speram ca de data asta sa nu isi lase vechea ancora sprijinita de inima mea,dar tocmai asta s-a intamplat. M-a atras in adancuri si din pulberea rascolita am ”tras” si eu,ca un oarecare subiect bolnav de drog,gata-gata sa cunoasca din nou nelinistea. M-am preschimbat ,atunci cand am simtit aroma ei,intr-un ingredient permanent al acestui compus indispensabil spiritelor vii,abile,nedefinite.. Surprinzator ,El nu stia de mine, inca… O seara banala,un subiect slab, un film neinteresant au trecut prin vazul meu,chiar au trecut…Am rasfoit pagini virtuale… Un moment de liniste,de analiza si in clipa aceea l-am zarit. Magnetic, electrizant,arzator,vulcanic,seismic- toate vibratiile universului s-au adunat intr-o clipa,pentru ca in clipa urmatoare sa studiez mai bine un profil banal,inselator la prima vedere.Asa a inceput iubirea ludica,nespusa,doar simtita: El:”Sunt indragostit”. Eu:”Nu simt asta”. Din avalansa de cuvinte care mi-au trecut prin fata ochilor,unul singur mi-a atras atentia,m-a impins catre dorinta de cunoastere: ”toape”. Eu:”Sigur nu e ceva serios.Un barbat ca el nu foloseste un asemenea cuvant,chiar daca doreste sa tina la distanta femele acaparatoare de mai mult”. El:”Fetelor,pastrati distanta!” Eu:”Fato,mai treci si maine pe la el!” Asa a decurs jocul initial,trei-patru zile.In fiecare zi am simtit mai mult ca va fi un moment in care el va sti sa raspunda jocului meu.S-a intamplat intr-un miez de noapte,clipa aceea fiind confirmarea a tot ce simtisem pentru el,fara sa spun,fara sa declar,fara sa arat,fara sa ma apropii…nici un gest. Atunci,am stiut ca ea,iubirea,vipera mi-a injectat veninul,dar antidotul nu-l aveam. Au urmat clipe puternic energizate de doua mari trairi;emotii, tremurul celor doua inimi s-a simtit,a agitat pana si unda virtuala,intr-atat incat sa vad clar ca nimic nu ne putea desparti.Un cuvant rostit atunci aduna toata pasiunea din noi,un gest facut atunci rasturna orice indoiala ca atractia fatala ne coplesea zilnic,un impuls trait atunci putea sa rasune in noi,sa credem ca nimic nu este mai presus,decat ceea ce suntem unul pentru celalalt. Eu:”…daca iti propun sa ne intalnim?” El:”…as veni …oriunde!” Noptile se faceau dimineti,orele se transformau in infinit,zilele se inghesuiau in trenul vietii,amintirile isi gaseau locul ,incet-incet ,in drumul nostru. Timpul s-a rasturnat peste inima mea si am uitat de mine,am uitat orice lucru lumesc,trecandu-ma din bratele lui in ceea ce ne lega,din privirea lui in ceea ce ne apropia,din atingerile lui in ceea ce traiam langa el,din soaptele lui in ceea ce credeam -un echilibru aproape perfect intre dorinta si nevoie, intre vis si realitate. Ne-am intalnit!……….Fulgerator! Impact ! Flacara! Desi stiam, ma simtea din prima zi ,desi era lesne de vazut , ma avea din prima zi,apropierea si atingerea,mirosul si gustul nu si-au gasit locul firesc intre noi. Era mai mult decat puteam intelege,decat puteam deslusi intre zambet si lacrima, intre extaz si nebunie. Era divin ! Ne-am schimbat unul cu celalalt,ne-am transformat unul in celalalt ,eu mai nebuna ca el,el mai timid ca mine ,eu mai profunda ca el,el mai indragostit ca mine – si invers… Neconditionat,fara oprelisti,fara ezitari,limpede si trainic,subtil ,uneori zbuciumat,esential ,acum permanent este ritmul trairilor noastre . Muzicienii isi lasa pe ritmuri,pe solfegii amprenta pasiunii,compozitorii manuiesc rimele si versurile,artistii gandesc unghiul perfect pentru contururile sanilor……din toate ale lumii am atras noi in patima noastra,lasand dovada vie iubirea,valoare si loc pe mai tarziu,refugiu si exemplu impartasit. Am concretizat din nou ceea ce ne-a legat din prima zi,intr-un weekend la Neptun,oferit de site-ul sentimente.ro la momentul potrivit,chiar cerut. Acest prilej a fost fara doar si poate amprenta decisiva asupra mea si asupra lui. Cuvintele sunt palide in fata sentimentelor,nimic nu poate descrie ce s-a intamplat,tot ce a urmat,venirea,plecarea,timpul petrecut impreuna, chiar nimic nu poate da valoare exacta,nu exista realitate care sa se suprapuna,nu exista decat un mic ”amanunt”,ceva divin deasupra noastra,un fior complet si complex,care ne-a calauzit mereu,care va ramane simbol al iubirii pure dintre Mira si Nic. Daca vreodata se va intreba cineva: ”Poate mintea omeneasca sa ajunga atat de departe?Poate inima din noi sa tresalte atata patima?Poate spiritul sa tremure in fata energiilor vietii? ”,sa caute raspunsul in cele patru zari,in nedeslusit,in nespus si in mister . Iti multumesc,dragul meu Nic,pentru tot! Iti multumesc pentru ca am ajuns sa traiesc alaturi de tine nemasuratele clipe de fericire,zbuciumatele momente de neliniste si de emotie ale primei intalniri,imensitatea si profunzimea dragostei,durerea si placerea sarutului,amorul nebun si atingerea electrizanta,daruirea totala si finetea gestului,nebunia ratacirii si bucuria regasirii,iubirea sincera si pragul divin al iubirii! Le voi inchina destinului,cu speranta ca nemurirea lor ne va tine aproape si ne va aduce impreuna. Inchei emotionant,de ambele parti, cu aceeasi daruire si atractie ca in prima zi: El:”Te iubesc,scumpa mea!” Eu:”Te iubesc,dragul meu!” ( Am inceput cu-nceputul si am sfarsit in cuprinsul imbratisarilor tale.) P.S. Site-ului www.sentimente.ro Va multumim ,pentru ca voi ati fost izbucnirea-liantul-calea-”transportul”-si ”purtarea”noastra a unuia catre celalalt. Existam separat,dar acum ”traim”impreuna!
