Sentimentele de neliniște, nesiguranță sau stres pot apărea în orice etapă a unei relații și sunt, până la un punct, normale. Totuși, atunci când acestea devin persistente, intense și se manifestă printr-o îngrijorare constantă față de relație, vorbim despre anxietate relațională. Această formă de anxietate poate afecta atât relațiile romantice, cât și pe cele de prietenie sau de familie, generând teamă de abandon, nesiguranță și dificultăți în comunicare.
Ce este anxietatea relațională
„Anxietatea relațională este un termen amplu care se referă la sentimente de stres și incertitudine în cadrul relațiilor interpersonale, adesea romantice”, explică Stacey Diane Arañez Litam, Ph.D., consilier clinic licențiat și membru al Forbes Health Advisory Board. Potrivit acesteia, o persoană care suferă de anxietate relațională poate avea gânduri intruzive persistente despre relație, îndoieli legate de viitorul acesteia sau o teamă constantă de respingere.
La rândul său, Judy Ho, Ph.D., neuropsiholog clinic și medic legist, afirmă că anxietatea relațională „poate exista chiar și în relații sănătoase și stabile, indiferent de vârsta partenerilor”. Ea poate lua forma ruminării, a îngrijorării excesive, a lipsei de încredere în sine sau a comportamentelor obsesive, cum ar fi verificarea constantă a telefonului sau nevoia frecventă de reasigurare. „Anxietatea în relații poate lua forma ruminării, îngrijorării, lipsei de încredere, reluării scenariilor în minte și trimiterii excesive de mesaje”, a explicat Deborah Courtney, Ph.D., psihoterapeut licențiat, pentru forbes.com.
Cercetările confirmă legătura dintre experiențele timpurii și modul în care gestionăm relațiile adulte. Un studiu publicat în Journal of Youth and Adolescence (2018) a arătat că persoanele care au crescut într-un mediu familial stabil și au avut o educație emoțională pozitivă sunt mai predispuse să aibă relații romantice echilibrate la maturitate.
Cauzele anxietății relaționale
Specialiștii susțin că anxietatea relațională are cauze multiple, care țin atât de experiențele din copilărie, cât și de traumele sau dezamăgirile suferite în relațiile anterioare. „Cauzele anxietății relaționale sunt complexe, nuanțate și multifațetate”, subliniază dr. Litam. „Este imposibil de identificat un singur motiv fără a analiza istoria personală, temperamentul, credințele și atitudinile individului față de relații și față de sine însuși.”, pentru sursa citată.
Traumele emoționale din trecut, precum trădarea, infidelitatea sau pierderea unei persoane iubite, pot declanșa teama de intimitate și nevoia de control asupra relației, completează Deborah Courtney, Ph.D.
Stilurile de atașament și legătura lor cu anxietatea relațională
Un factor esențial în înțelegerea anxietății relaționale este stilul de atașament, adică modul în care o persoană se conectează cu ceilalți. Acesta se formează în copilărie, în funcție de prezența și disponibilitatea emoțională a îngrijitorilor principali. Conform dr. Courtney, există patru stiluri principale de atașament:
- Sigur: caracterizat prin încredere, independență și confort în relații.
- Dezorganizat: adesea asociat cu teama de intimitate și tendința de a evita apropierea emoțională.
- Evitant: manifestat prin refuzul dependenței de ceilalți și respingerea intimității.
- Anxios (preocupat): marcat de îngrijorare constantă față de sentimentele partenerului și de dependență emoțională puternică.
Persoanele cu atașament evitant sau anxios tind să interpreteze conflictele și tensiunile ca pe amenințări directe la stabilitatea relației, ceea ce amplifică anxietatea. „Insecuritatea, lipsa încrederii și alți factori de stres, precum dificultățile financiare, pot contribui la apariția anxietății relaționale”, explică Rufus Tony Spann, Ph.D., terapeut sexual certificat, pentru forbes.com.
Cine este mai predispus la anxietate relațională
Adulții cu stiluri de atașament nesigure sunt mai expuși riscului de a dezvolta anxietate relațională, potrivit dr. Litam. De asemenea, persoanele cu tulburări de anxietate socială pot resimți o formă particulară a acesteia, focalizată exclusiv pe relațiile romantice. „Oamenii cu anxietate relațională au adesea o teamă intensă de respingere, abandon sau rănire emoțională”, adaugă dr. Ho.
Interesant este faptul că anxietatea relațională nu apare doar în relațiile de cuplu. Ea poate exista și între părinți și copii, frați, prieteni sau colegi. În plus, anumiți factori moderni, precum utilizarea excesivă a rețelelor sociale, pot accentua aceste stări. „Tinerii sunt constant expuși la ceea ce cred că reprezintă relații ideale și își pot compara viața de cuplu cu imagini false, ceea ce le afectează stima de sine”, explică dr. Spann.
Semnele anxietății relaționale
Manifestările anxietății relaționale sunt variate, dar cele mai frecvente includ comportamente obsesive și nevoia constantă de validare. Potrivit dr. Litam, semnele pot include verificarea compulsivă a telefonului, teama de a nu primi răspunsuri la mesaje, adresarea repetată a întrebărilor de tipul „Suntem bine?” sau chiar retragerea emoțională prin tactici precum ghostingul. „Aceste comportamente apar adesea la persoanele care au avut îngrijitori emoțional indisponibili în copilărie”, adaugă specialista.
Simptomele fizice pot include palpitații, transpirații, atacuri de panică și fluctuații de dispoziție, iar la nivel mental – gânduri obsesive și incapacitatea de a se detașa de îngrijorări.
Cum poate fi depășită anxietatea relațională
Deși poate părea copleșitoare, anxietatea relațională este tratabilă. Există mai multe metode prin care o persoană își poate recăpăta echilibrul emoțional și siguranța în relații.
Dr. Litam recomandă cultivarea conștientizării de sine, pentru a putea identifica sursa anxietății: „Până nu reușim să recunoaștem cum se manifestă anxietatea în interiorul nostru, nu putem înțelege de unde provine și cum o putem gestiona.”
La rândul său, dr. Judy Ho sugerează confruntarea gândurilor negative: „Când apare anxietatea, pune sub semnul întrebării presupunerile care o alimentează. Întreabă-te dacă există dovezi care să susțină aceste gânduri și caută perspective alternative, mai echilibrate și realiste.”, potrivit forbes.com
Comunicarea sinceră cu partenerul este o altă strategie esențială. „Împărtășește-ți sentimentele și explică-i că anxietatea ta nu reflectă calitatea relației sau comportamentul lui”, spune dr. Ho.
Totodată, dr. Courtney recomandă găsirea unui partener empatic și dispus să lucreze la propria dezvoltare emoțională: „Alege un partener care îți oferă un spațiu sigur și care este dispus să se vindece alături de tine. Relațiile sănătoase se construiesc prin vulnerabilitate și colaborare.” (forbes.com)
Activitățile comune relaxante – precum timpul petrecut în natură, meditația, exercițiile fizice sau practicile de mindfulness – pot îmbunătăți legătura emoțională și pot reduce tensiunea. În unele cazuri, terapia de cuplu sau terapia individuală sunt soluții eficiente. Forme precum terapia cognitiv-comportamentală (CBT), EMDR, Imago therapy sau family systems therapy pot ajuta la identificarea traumelor de atașament și la dezvoltarea unor mecanisme de coping mai sănătoase.
„Anxietatea relațională este o parte normală a relațiilor și a dinamicii interpersonale. În loc să te concentrezi pe prezența acesteia, încearcă să explorezi de unde provine”, sugerează dr. Litam. Iar dr. Courtney completează: „Anxietatea relațională este tratabilă. În esență, ea reflectă traume de atașament nevindecate. Caută sprijin, pentru că meriți să trăiești o relație plină de iubire și liniște.”, pentru sursa citată.
Vindecarea începe prin înțelegere și acceptare
A înțelege anxietatea relațională înseamnă a recunoaște că teama, îndoiala sau vulnerabilitatea nu sunt semne de slăbiciune, ci de umanitate. Procesul de vindecare implică răbdare, autocunoaștere și deschidere față de propriile emoții. Cu sprijinul potrivit – fie el terapeutic, fie din partea unui partener empatic – este posibil să transformi anxietatea în oportunitate de creștere și de conectare autentică.
FOTO: freepik.com
