Voiajul dragostei noastre se numeste “Coup de Foudre” si incepe asa dragi cititori :

Intr-o frumoasa zi de iarna in timp ce I-mi verificam cine sa mai inscris pe Sentimente.ro, specfic ca eu eram inscris pe acest site de ceva timp si sperantele de a gasi pe cineva compatibil se micsorau pe zi ce trece, dar in acea zi de 18 ianuarie am vazut-o pe Sabina pentru prima data si coincidenta este mai mare ca ea se inscrisese pe acest site cu o zi inainte, de fapt fiica ei o inscrisese si nu avea decat fotografia si foarte putine date la profil. Fotografia ei mi-a atras atentia si in special zambetul din acea fotografie. Zambetul ei m-a fascinat, este magnific si m-am decis sa ii trimit un mesaj de salut, simplu, imediat am primit raspuns ceea ce mi-a dat curaj sa ii mai trimit mesaje cu aceasta ocazie am inceput sa ne facem confidente despre vietile noastre. Pe data de 20 ianuarie seara am comunicat prin mesaje timp de doua ore dupa care am intrebat-o pe Sabina daca putem sa ne vedem pe telefon, ea era foarte racita dar a acceptat si asa am vorbit in acea seara aproape 2 ore. In zilele urmatoare am inceput sa ne cautam aproape in fiecare ora. Printre discutiile noastre in acele zile era plecarea ei pe 29 in Austria si operatiile mele la ochi care erau programate incepand cu data de 30 ianuarie.

Atractia dintre noi a inceput de la primul mesaj si pe zi ce trecea, atractia crestea exponential. Pe data de 24 seara dupa o lunga conversatie i-am spus Sabinei, citez “ ce ar fi daca vin la Timisoara “ , ea dintr-o data s-a luminat la fata de fericire, era toata un zambet si m-a intrebat cand vin, atunci am raspuns ca nu stiu exact, am vazut ca raspunsul meu a intristat-o dar am continuat discutia pe alte subiecte in acea seara. A doua zi dupa ritualul cafelei de dimineata cu muzica de rigoare in surdina, m-a sunat Sabina si prima intrebare a fost “ unde sunt “, raspund scurt “ la mine acasa “ atunci am sesizat iar dezamagirea ei. Sabina crezand ca sunt in masina cu muzica in fundal, atunci am realizat ca trebuie sa o vad , prognoza meteo nu era asa favorabila avand in vedere ca intre Mangalia si Timisoara sunt peste 800 km, dar gandul ca o pot vedea in realitate si pot sa o strang in brate erau mai puternice decat intemperiile vremii. Asa ca m-am urcat in masina cu directia Timisoara, pe drum am vorbit in fiecare ora, era nerebdatoare si interesata pe unde sunt, seara am ajuns la Timisoara. Sabina m-a asteptat la sosire, eram atat de fericiti ca ne vedem in sfarsit dupa atatea conversatii virtuale. Am petrecut doua zile magnifice impreuna care au consolidat relatia noastra. Numai doua zile deoarece asa cum am specificat la inceputul povestirii, ea a plecat in Austria si eu la operatii. Acum comunicam virtual de cateva ori pe zi si asteptam cu narabdare data cand ea va reveni in tara sa ne continuam frumoasa noastra poveste de dragoste. In final dragi cititori va pot spune ca nimic nu este intanplator in aceasta lume si ceea ce va este scris se va intanpla, nu disperati, fiecare isi are locul lui in acest univers. Va uram dragoste maxima Emil si Sabina .